Echilibru intre viata profesionala si cea personala : mit sau realitate in secolul vitezei?

By:Andreea DinuDecember 5th, 2012HRNo comments


Traim intr-o epoca ultra-moderna in care sentimentul de „nu am timp”, de agitatie frenetica este resimtit pretutindeni. Cum si principiile, valorile si normele sociale sunt intr-o continua schimbare, impactul se resimte in tot ceea ce inseamna viata noastra si ajungem sa constatam trecerea printr-o reorganizare a rolurilor traditionale, atat in familie, cat si in mediul business. Daca in perioada “de glorie” a bunicilor nostri, masculinitatea era asociata cu competitivitatea, independenta si autonomia, iar femeia avea rolul central de parinte care se ocupa de buna crestere a copiilor, in “secolul vitezei” discutam de egalitatea intre sexe, de dorinte exacerbate de realizare profesionala, de inclinatia catre a maximiza timpul petrecut la birou. Ca si consecinta, petrecerea timpului cu familia pierde teren in mod progresiv.

In contextul realitatii de azi, in care majoritatea oamenilor jongleaza cu o serie de roluri diferite (angajat/a, manager, parinte, sot/sotie), cercetatorii din domeniul psihologiei organizationale s-au axat tot mai mult pe acest subiect.

Concluziile la care au ajuns acestia s-au structurat in cateva modele ale interactiunii dintre viata profesionala și viata de familie. Astfel, putem vorbi de fenomene socio-profesionale de tip spillover, compensare, segmentare siepuizarea resurselor.

Spillover-ul este procesul prin care experientele dintr-un rol afecteaza experientele din celalalt rol, facand cele doua roluri mai asemanatoare, existand patru forme specifice:  al starii de spirit, al valorilor, al abilitatilor si al comportamentelor, categorii care pot lua  forme pozitive (de exemplu, bucuria unui eveniment de familie se transfera si in contextul de business) sau din contra forme negative (cand frustrarea acumulata la serviciu se repercuteaza in familie).

Compensarea face referire la situatia in care oamenii incearca sa suplineasca deficientele unui rol printr-o implicare mai intensa in celalalt rol (de exemplu, un tata care nu are parte de satisfactii in plan profesional, se refugiaza excesiv in viata de familie).

Segmentarea explica delimitarea totala a vietii profesionale de cea privata (de exemplu, exista persoane care pot suprima orice ganduri, sentimente și comportamente legate de munca in afara orelor de program). Cu totii avem cel putin un coleg „workaholic”, unii dintre acestia evoluand incet, dar sigur, catre al patrulea fenomen socio-profesional - epuizarea resurselor. Acestaapare atunci cand sunt transferate resurse finite (timp, atentie) dintr-un domeniu in celalalt domeniu, creand un dezechilibru intre resursele alocate vietii private si celor proprii carierei profesionale (Halbesleben și Wheeler, 2007).

Aceste patru fenomene ne afecteaza (intr-o masura mai mare sau mai mica) pe toti intr-un moment dat al carierei, cumulandu-se spre un conflict intre rolurile noastre in viata personala si cele in viata profesionala. Conflictul munca – familie este un proces bidirectional (Frone, 2006), reciproc sau asimetric (un manager simte ca munca intervine in viata personala, dar ca viata personala nu ii afecteaza cariera). Conflictul este reciproc pentru o „mama” care lucreaza peste program și nu poate sa petreaca mai mult timp cu familia, dar care in același timp simte ca nu poate sa se dedice carierei din cauza implicarii intense in viata de familie.

De ce este atat de dificila atingerea unui echilibru intre cele doua dimensiuni?

Un motiv ar fi programul de lucru prelungit. Studiile arata ca omul poate functiona in parametrii normali maximum 10 ore/ zi, dupa care devine ineficient. Alte motive ar fi facilitatile reduse de ingrijire si educare a copiilor sau dificultatea din punct de vedere al costurilor pentru parinti, distributia inegala a sarcinilor din cadrul familiei.

In cele mai multe dintre cazuri, acest conflict are drept cauza si un management defectuos al timpului. Nu de putine ori se intampla ca un angajat sa fie nevoit sa aleaga intre a participia la o intalnire de afaceri sau a merge la sedinta cu parintii. In anumite cazuri comportamentele recompensate la locul de munca pot fi incompatibile cu experientele familiale. Spre exemplu, un manager autoritar care stie sa traseze sarcini clare si impune respect subordonatilor sai, nu este la fel de apreciat de familie daca acasa este la fel de “impunator” cu copiii sai.

Consecintele conflictului intre munca si viata de familie se rasfrang atat la nivelul angajatului cat si angajatorului.Angajatul poate fi afectat de probleme de sanatate/ depresie/ anxietate/ satisfactia scazuta la locul de munca, ceea ce poate face ca angajatorul (compania) sa se confrunte cu o crestere a fluctuatiei de personal si absenteism.

Cum sa obtii un echilibru intre viata profesionala si cea personala?

Vestea buna este ca exista solutii organizationale, reale si viabile, astfel incat atat angajatul, cat si angajatorul sa fie multumiti.Companiile mizeaza pe dezvoltarea unei culturi organizationale de tip “family-friendly”, promovand si incurajand angajatii sa isi atinga in acelasi timp atat obiectivele personale cat si cele profesionale. O companie care vizeaza sa implementeze astfel de politici organizationale trebuie sa fie foarte bine ancorata in realitate si sa cunoasca nevoile angajatilor, mentinand un echilibru optim intre responsabilitatile postului si cele in afara orelor de birou. Acest echilibru dezirabil poate fi posibil numai daca intre angajat si angajator exista un raport de parteneriat, de sustinere reciproca. Organizatia poate veni in sprijinul angajatului oferindu-i spre exemplu posibilitatea de a avea un program flexibil de munca, de a facilita ingrijirea copiilor prin construire in proximitatea companiei a unor crese, gradinite sau oferind posibilitatea de a lucra de acasa si de a-si stabili programul de lucru. Pe de alta parte familia trebuie sa dea dovada de intelegere prin acordarea suportului la nivel emotional.

In consecinta, pentru a avea angajati performanti si cu un echilibru emotional crescut, companiile contemporane trebuie sa puna accent pe strategii de mentinere a echilibrului birou-viata personala. O astfel de abordare va genera beneficii bilaterale, pornind de la premisa ca angajatul va fi transparent si onest in argumentarea nevoilor sale, iar compania-angajator va oferi constant solutii de integrare si sustinere.

Share    

Publică un comentariu nou