Fii Serios, Lasa-te de Spionaj!

By:Catalina RascuApril 25th, 2012HRNo comments


Nu mai exista nicio indoiala vis a vis de faptul ca Social Media este pe val si ca genereaza impact asupra lumii zi de zi, minut de minut. Este locul unde ne reconectam, ne deconectam, invatam, aflam, ne relaxam si multe altele.

Nu exista nicio indoiala ca impactul este resimtit zilnic si in mediul de business. Daca esti companie, director de resurse umane sau HR care tocmai a debutat in orice segment al Social Media, esti constient de faptul ca ai de a face cu un instrument extrem de puternic prin perspectiva atragerii si angajarii potentialilor candidati cu scopul generarii de marketing si branding organizatiei tale. Si mai ispititoare pentru afaceri este gratuitatea in cea mai mare parte a cazurilor si posibilitatea de a te folosi la maximum de resursele oferite cu atata generozitate.

Tot timpul spun: ce e gratis e fantastic. In acelasi timp imi amintesc ca am auzit „nimic de valoare nu e pe gratis” (Heinlein). De aici si dilema. Angajatorii neincrezatori fac pe detectivii pe retelele sociale in cautarea scaparilor potentialilor si actualilor angajati cu scopul de a „se informa” si de a monitoriza pe de alta parte barfele care mai ies din companie.

Oricat ar parea de incredibil, unii angajatori au recurs chiar la a cere potentialior angajati parolele si username-urile de pe retelele sociale. Intrebarea mea este cand noi, HR-ii si oamenii de business, am hotarat ca aceasta „entitate” este un element necesar, corect si relevant in procesul de angajare?

Din perspectiva angajarii, este interesant cate resurse folosim pentru a verifica background-ul aplicantilor/ potentialilor si actualilor angajati. Si mai ales atunci cand mai multi practicantii HR au ridicat din sprancene cand am facut chiar si o mica referire la acest mod de a obtine referinte – folosit deja de ani buni in domeniu. Mi-au trecut pe la ureche si explicatii de genul ca aplicantii nu ofera referinte decat de la cel mult un loc de munca si acesta preferential (de la angajatorul cu care s-au intelees cel mai bine) – ceea ce nu este relevant, de unde si nevoia de mai multe informatii, de unde si aceasta acerba cautare (profesionala, de credite, de cazier etc) pe retelele sociale. Dar daca situatia este de asemenea natura, de ce stam si mai adaugam inca o piesa la un puzzle deja obscur?

Din perspectiva angajatului, intrebarea vine natural: ce cauti acolo? Si, intr-adevar, ce speram sa castigam cu „initiativa” asta? Nu mai e nici un secret ca angajatii au descoperit un mijloc de a se mai elibera de frustrari si de a mai sta la cloaca „pe bune acum”. Pe vremuri asta se facea la pranz cu un coleg. Acum, in era Social Media, oamenii o fac online in vazul tuturor. Este doar un issue de locatie pentru ca oamenii au simtit nevoia dintotdeauna sa isi spele rufele murdare in public. Parerea lor a fost intotdeauna riscanta pentru ca oricand poate aparea cineva care sa faca publice diverse fraze din context. Adevarul este insa ca atata timp cat un angajat nu duce o campanie de defaimare a companiei tale, trebuie sa acceptam faptul ca are dreptul la o parere. Si chiar la mai multe. In aceasta situatie angajatorul este ca o iubita suspicioasa care isi suspecteaza iubitul de infidelitate. Incepi sa il cauti prin telefon, ii intri pe contul de pe facebook sa ii verifici conversatiile din culise cu potentiale rivale etc.

Nu castigam nimic niciodata fiind suspiciosi ca o iubita nesigura. Nesiguranta ta se afla in fata ochilor tai si este si in centrul atentiei celor din jurul tau asa ca, te intreb, de ce faci asta?

Singurul lucru important pentru HR si afacere este ca atunci cand bat rafale de dizidenta printre angajati sa se intrebe ce le determina. Daca exista intr-adevar o baza la nemultumirile persoanei respective, nu ar trebui oare sa ai bunavointa de a folosi aceasta informatie „gratuita” si sa le imbunatatesti experienta si modul de lucru in loc sa tai in carne vie cu masuri punitive?

Cea mai tare parte a acestui fenomen este procentul mare dintre voi care nici macar nu are o politica de Social Media la care sa se raporteze pe perioada cat este angajat. Transmiterea din gura in gura a asteptarilor angajatorilor nu are nicio valoare in caz de litigii sau in aparare la terminarea defectuoasa a contractului. Este necesar ca angajatii sa fie educati la modul formal in legatura cu politica voastra via a vis de Social Media.

Exista un moment si un loc pentru toate. Exista un moment cand trebuie sa fi profesionist, lucru pe care orice individ inteligent il va impune angajatului sau. Dar exista de asemenea persoana sociala de dupa ora 5 pm care este dreptul nostru. Persoana de dupa ora 5 pm este…personala si nu ar trebui sa fie subiectul examinarii minutioase a potentialului sau prezentului angajator. Pe de alta parte, cei care isi cauta job ar trebui sa fie atenti atunci cand posteaza lucruri inadecvate in Social Media. Este o mare diferenta intre o fotografie cu tine si prietenii pe Facebook si una cu prea multa nuditate.

La fel ca si cu majoritatea lucrurilor din viata. Mai putin inseamna deseori mai mult si doar pentru ca ceva este gratuit nu inseamna ca este lipsit de valoare. Creaza-ti o politica si practici consistente pentru relationarea cu Social Media precum si niste pasi disciplinari de bun simt si, pentru numele lui Dumnezeu lasa-te de spionaj!

Organizatia ta foloseste Social Media pentru a urmari angajatii sau pentru a verifica backgroundul potentialilor?

Share    

Publică un comentariu nou